Tag Archives: familie

Portret de familie 2014

Cristian Suțu e nebun în cel mai bun sens al cuvântului. Insistă să ne facă fericiți în preajma sărbătorilor de iarnă printr-o ședință foto al cărei rezultat este un portret cu oameni dragi. Bănuiește, probabil, că fericirea asta se propagă în raze multe către toți apropiații. De 4 ani Foto Union ne adună de te miri pe unde în cadrul campaniei publice de fotografie – Portret de Familie.

Ca la fiecare ediție a campaniei tradiționale de fotografie, amenajează cu ajutorul celor de la www.dealtadata.ro un decor de Sărbători. Anul acesta, sub bradul de Crăciun aveți posibilitatea de a lăsa un cadou oricât de mic și de a face, astfel, fericiți niște copii. Este vorba despre 60 de copii de la Centrul de Resurse și Referință în Autism „Micul Prinț“ din Bistrița. Click aici pentru cîteva detalii despre minunile care se întâmplă la Centrul Micul Prinț.

Cum se vor desfășura lucrurile? De la Cristian citire:

1. Sedințele foto vor avea loc la Academia de Biliard (strada Șelari 14), în perioada 13 -19 decembrie, între orele 18.00 și 22.00
2. Nu este nevoie de programare.
3. Ședintele foto le vom face în ordinea sosirii, iar prioritate vor avea familiile cu copii.
4. Nu vă costă nimic. Este un cadou pe care Foto Union vi-l face în preajma Sărbătorilor.
5. Sedința foto durează 2-3 minute.
6. Vă oferim un portret de familie, atât sub formă digitală (pe adresa de email pe care ne-o veți lasa), cât și sub formă de print (3 exemplare per familie).
7. Dacă doriți totuși mai multe printuri, ele vor fi efectuate contra cost, iar pentru va trebui să comunicați colaboratoarei noastre Claudia Brașoveanu câte exemplare doriți.
8. Toate printurile vor fi oferite pe loc, într-un termen de așteptare pe care noi îl estimăm la circa 30 de minute.
9. Urmăriți pagina de facebook Portret de Familie și hashtag=ul #portretdefamilie pe instagram.

Anca si Lori
Mă bucur că am reușit să povestesc puțin cu Anca. Trecuse prea mult timp.

Cadre din anii precedenți puteți urmări aici și aici 🙂
Portret de Familie este un eveniment tradițional al Foto Union, susținut anul acesta de Bitdefender. Și organizat cu sprijinul Academiei de Biliard și al De altădată.

Strada Amintirii

incepem cu vremea

E undeva prin Bucureștiul ăsta mare. Când mă pierd de mine însămi știu că pot să poposesc aici și să-mi reamintească ei, bunicii adoptivi de capitală, că am uitat să ridic privirea din pământ.
Începem cu trivialități, le e lor mai ușor să mă citească. Știu că vin la ei când sunt liniștită, dar ușor plutitoare în derivă. Desenăm naiv printre norii pufoși și ne revenim ușurel la traiectoriile definite.

Dnul Z.

“Ai văzut Eurovisionul? Au avut un spectacol frumos ai noștri. Câștigătorii m-au emoționat. Oamenii ăștia sunt pierduți pe viață”. Voiau, desigur, să facă aluzie la Conchita care nu e nici… nici… dar nu au vrut să fie tranșanți. Oameni delicați, deosebit de atenți cu cuvintele. Uite, de asta îi ador. Când îmi mai revin de printre mușcate, trecem grav la politică. Ne aliniem pe aceleași direcții, mi-s dragi de nu-mi încap în piele. Îi ascult și zâmbesc cu întreaga-mi ființă.

Am venit cam pe neașteptate, iar doamna Z. se scuză ca are doar capșune cu înghețată, nu a avut timp să bucătărisească ceva cald la cuptor. E o scumpă. Îmi arată sursa inspirației, colecția strânsă în Maroc “Le Guide Cuisine” și ce rulouri vrea să încerce. Hipsterul din mine tresare de bucurie la vederea revistelor prăfuite cu design vintage. 🙂 Apoi îmi arată timid un interviu publicat de curând într-un volum lila: ” Despre arta păpușarilor. Dialoguri cu maeștrii scenei”.

Dna Z

Ajungem la planuri și călătorii. Evident că încape aici, până la devorarea desertului, o mică povestioara despre peripețiile de a traversa Spania înainte de 89′ și cele 2 familii de români întalnite la Madrid. Le-ar plăcea să vadă Istanbulul, Roma, dar se tem de efortul prea mare. În timp ce simt zvâcul de aventurier încă verde-n dânșii, proiectez călătorii și descoperiri viitoare pentru mine. Aici e cheia. Asta te ține zdravăn. Energia asta vie, pozitivă de a cunoaște.

Mă caut deseori în tot felul de oglinzi. Cred că preferata mea va rămâne cea din Strada Amintirii. Are un aer de autenticitate pe care nu-l regăsesc în alte parți. Oglinda asta e vie. Revin cu drag la liniștea împărtășită cu oamenii ăștia frumoși. Domnii Z. sunt balsam pentru suflet.
Exact ce-mi trebuia.

Bun venit!

Tatăl meu e mai mult plecat.
Nu cu sorcova, deși unii așa ar susține, ci cu treabă. Mi-e mai mare dragul să ajung la aeroport la sosiri și în așteptarea-mi lungă să mă hrănesc cu bucuria altor regăsiri emoționante: mămici cu pitici, bunici cu nepoți, e fain.
Cu semnul meu ținut țanțoș am făcut câțiva domni obosiți de căratul bagajelor să-și descrețească frunțile pentru moment.

Una bucată tătic pierdut și regăsit pe aeroportul Henri Coandă.
Semnați aici, vă rog 🙂

#Portret de familie

Țin foarte mult la amintiri. Atât de mult, încât ajung să fiu agasantă cu colegii, cu prietenii, cu familia. „Stați puțin! Uitați-vă la mine, vă rog! Silvia, nu sta bosumflată! Claudia, te rog, stai locului!” Apropo de oameni cu middle names neștiute decât de apropiați, La mulți ani, Claudia și Ema! Și apropo de prieteni foarte buni roșcati, La mulți ani, Silviaaa!

Ideea #portretdefamilie am desoperit-o fericită pe twitter. Am găsit ulterior fotografii cu bloggeri pe canapeaua înflorată și mi-am zis că trebuie să ajung și eu acolo!

Mi-am dorit foarte mult să fiu însoțită la portret, așa că am creat un pic de agitație pe twitter și facebook printre colegii de la FCRP. Mulți am fost, puțini am rămas. Totuși, mă bucur că am reușit să ne adunăm pentru un portret de familie. Mulțumesc, fetelor!

1.ABC_6598-copy

După prieten, a venit rândul surioarei și Siviei să devină victime ale insitențelor mele. Ieri seară am răpit-o pe roșcată din confortul serii sub pretextul că ieșim la un suc. Little did she know, cum ar spune englezul, că urma să o duc la o ședință foto blitz-krieg. Urcată în mașină, am încuiat ușile pentru „siguranța” călătorilor.

Totul s-a derulat natural, firesc. Ne-au primit cu zâmbete călduroase deși era mai târziu de 22.00 și se cam pregăteau să plece. O ședință foto veselă, cu miros de brad și oameni dragi alături. Gratis, pe deasupra! Am înconjurat-o pe Silvia cu iubire și … gata felicitarea!

Cristian Şuţu şi Radu Bădoiu se fac responsabili de viitoarele lacrimi de fericire din ochii bunicilor tuturor. Mulțumim din suflet, dragilor! 🙂

Foto credits: Studio Foto Union