06:08, 06. 08. 2012.

Un umăr dezgolit. Strâng în brațe un pui de pernă. Din teiul crud se aud păsări ciripind. Aud ceva mișcare în casă. Încă încerc să-mi aduc aminte ce visam. Se deschide ușa dormitorului. O umbră cunoscută. Deschid ochii, dar nu văd decât un contur.
– Gata? Pleci?
– Da. Lasă că mai vorbim noi, zice blând.
– Pe skype. Ăla bun, de la mama lor.
– Hai, să ai grijă de tine acolo!
Mă ia în brațe. Mmm… parfum minunat îmi rămâne în nări. Încă o strângere puternică de mână și dispare. Pretextul este cu siguranță acela că „ prințesa trebuie să doarmă”.
A plecat. Îmi răsună în cap vorbele puține pe fond de ciripituri nervoase, iar parfumul… Ah, parfumul îmi păstrează vie amintirea lui. Mă pierd în vise.

Un sărut blând și patern, o îmbrățișare la crăpatul zilei, o urmă de miros fin. Toate, suficiente pentru ca o adormită să-și proiecteze Prințul după chipul și asemănarea tatălui.

Plec 6 luni în Estonia cu o bursă Erasmus. Cel mai greu lucru? Să îmi împachetez și sortez lucrurile pentru jumătate de an astfel încât să încapă într-o valiză de 23 kg. Cumplit, dar nu imposibil, cum credeam la început.
Mâine la prima oră am să zbor pentru prima dată în viață. Emoții pozitive.

Rămâneți cu bine! O să îmi fie dor de voi.