Category Archives: Short films

The world is changing

Fact: Armata de Rezistenţă a Domnului (Lord’s Resistance Army-LRA), cunoscută pentru atacurile asupra civililor din Uganda, este una dintre numeroasele grupări militaro-criminale care se găsesc pe continentul african.

Fact: Liderul ei, Joseph Kony, vroia (acum 8 ani cu siguranță, în prezent, nu știm) să răstoarne guvernul Ugandei şi să instaureze un stat teocratic strict bazat pe Cele Zece Porunci. Despre el este vorba în filmulețul următor și despre atrocitățile comise de armata lui în ultimii 20 de ani.

E uimitor să vezi cum atâta energie colectivă se poate mobiliza în numele unei cauze puternice, foarte bine construite pe emoțional de către marketeri. Cei de la Invisible Children doresc să oprească folosirea copiilor pe post de soldați în războiul pornit de Joseph Kony și să readucă pacea în comunitățile afectate de LRA.

Nothing is more important than an idea.
Video-ul este foarte impresionant și interesant pentru un studiu de caz din puct de vedere al comunicării. A fost urcat în data de 5 martie și deja are peste 25 milioane de view-uri! AAAnd counting…

Există touși suspiciuni cu privire la scopul campaniei. Să fie oare Kony noul „terorist” adus în față de americani pentru a masca alte intenții?

Dacă urmăriți mai atent site-ul fundației Invisible Children la secțiunea financials pentru anul 2011, veți observa că din aproximativ 8 milioane de dolari americani, doar 32 % au ajuns în Uganda. Restul sunt:
– 350,000 $ costuri atribuite filmului
– 850,000 $ costuri de producție
– 1,000,000 $ salarii
– 852,000 $ transport / călătorii
Detaliile le puteți verifica aici, la pagina 6 (Invisbile Children, Inc. Statement of Functional expenses for the year ended at 30 June 2011).

Alte surse susțin că Joseph Kony nu mai activează pe teritoriul Ugandei de 6 ani. Mișcarea LRA nu deține mii de copii inocenți răpiți,ci mai degrabă sute.
Numărul vehiculat (30 000) reprezintă un cumul al crimelor și răpirilor în cei peste 20 de ani de conflicte din Nordul Ugandei și este promovat distorsionat de dragul impactului.

Interesant de observat este că în film se amintește în treacăt la minutul 15.01 faptul că „teroristul” s-a retras de pe teritoriul Ugandei.

“As the LRA begain to move into other countries, Jacob [one of the children filmed in Northern Uganda in 2003] and other Ugandans came to the US to speak on behalf of all people suffering because of Kony. Even though Uganda was relatively safe they felt compelled to tell the world that Kony was still out there and had to be stopped.”

Când VO spune că mișcarea LRA s-a mutat în alte țări, ne gândim automat la o extindere, mai degrabă decât la o diminuare a forței armatei. Asta fiindcă întreg discursul este construit strategic către canalizarea atenției în direcția dorită. Câteva secunde mai târziu, accentul este pus pe acțiunile din prezent care se desfășoară în USA.

Un alt lucru discutabil este cel referitor la implicarea unui ONG în finanțarea unei armate care să intre pe teritoriul unui alt stat pentru pedepsirea unui om. Suspect.

Recunosc că am postat prematur articolul inițial despre Kony. Vraja Hollywoodiană a clipului mă prinsese. Noroc cu câțiva prieteni care m-au atenționat și readus la realitate. Informarea din mai multe surse este esențială în ziua de azi.

Till death do us part?

Știi clipele alea cand ieși din tine?

Mie mi se întamplă uneori. Cel mai recent când eram în mașină, nu conduceam, așa că puteam medita. Am ignorat muzica, am lăsat la o parte bucuria clipei de a fi și m-am sustras prezentului. Câteodată mă vad din exterior și gândesc multe lucruri. Mă întreb dacă alții au asemenea liniști sau neliniști. În cazul de față, liniștea prea binelui din clipă m-a transpus în exterior. De ce oare? Ce să fac, ce să văd? Pe mine fericită și zâmbind, ținând de mână un om drag.

Eu nu vreau sa mor. Cum de am ajuns la tema asta? Nu am habar. Nimic din energia pozitivă a zilei ce se terminase nu anunța un asemenea zbucium. E cumplit să simți că ești om. Ești neputincios și nu-ți știi întotdeauna rostul. Ce e dincolo de ființă? Există neființă?

Eu nu vreau sa mor. Sau, dacă nu e posibil altminteri, accept un compromis. Corpul îmi poate muri, dar îmi doresc luciditatea gândirii chiar și când aceasta nu va mai avea un suport material.
M-am gândit apoi la bunicul, îmi era asa de drag! Mă întreb dacă îmi poate citi gândurile, când sunt și eu de acord cu asta, bineînțeles. Mi-ar plăcea să știu că zâmbesște când îl încălzesc cu rememorări de scene din copilărie. Concursul de păpat tot. Ghiozdanul care trebuie umplut. Somnul de voinicie. Ordinea și prioritizarea acțiunilor. Planul. Organizarea – asta e cea mai de preț povață primită de la bunic.
M-am îndepartat de la moarte. Pare neagră. Dar dacă e nicicum? Poate la un moment dat, pur și simplu nu mai ești. Așa că nu poți să știi cum e să mori.

Eu nu vreau să mor. Și nu vreau ca cei dragi sa moară. Îi vreau ocrotiți de dragostea mea. Povești de adormit copiii? Aș vrea să nu fie așa. Vreau dragoste, magie și viață.

Până la momentul mult prea dramatizat, haideți să urmărim un scurt film de animație cu și despre Moarte.

MORTYS from Bad Kidow Company on Vimeo.

Viața o vorbim mereu. Într-o notă mai jovială, voi cum vedeți Moartea?

Underwater film

Vreau să vă prezint un filmuleț realizat de mine din frânturile unei zile călduroase la piscina casei independente energetic.
Secvențele sunt filmate vara trecută, dar am decis să le public și pe blog (doar scopul inițial al acestuia era să-mi adun lucrușoarele dragi în același loc).

Țin să mulțumesc lui Paul pentru povestea frumoasă construită împreună, surioarei mele pentru abilitățile nou-descoperite de scufundător profesionist și, nu în ultimul rând, Mihaelei Feodorof, pentru camera de filmat deosebită. Enjoy!

Melodia care mi-a inspirat montajul de incepător> Lykke Li – I’m good, I’m gone