Category Archives: Communication

Hai la film la MTR!

Hei, am intrat în luna iulie și se potrivește de minune să vă trimit la niște filme bune. N-aveți planuri azi? Iaca. 🙂

Mai pe seară azi, 2 iulie, la Cinema Muzeul Țăranului rulează două filme faine. Un film în franceză și unul în spaniolă (o coproducție Spania- Argentina). Le-am văzut pe amândouă, le recomand cu căldura. 🙂 Dacă nu alegeți în funcție de tipicul limbii, puteți să alegeți în funcție de locul proiecției – înăuntru sau afară.

Primul este jovial prin temă, o adolescentă își descoperă un talent nebănuit, dar in acelasi timp este intens emotional prin scene în care sunetul lipsește. În traducere liberă, am plâns cu sughițuri la câteva momente prezentate din perspectiva părinților surdo-muți. Al doilea este mai degrabă o colecție de 6 povești scurte în care interacțiunea socială o ia razna. Grav. O comedie neagră care te scoate din ritmul rutinei. E sur-prin-ză-tor și-mi place teribil că nu e făcut pe șablonul Hollywood. Ah, era să uit, Wild Tales (Povești trăsnite, tradus la noi) este nominalizat la Oscar anul acesta.

Din programul Cinema Muzeul Țăranului citire:

Joi, 2 iulie

19:00 – Familia Bélier (Franța, 2014, regia Eric Lartigau, 106’)

fam Belier

Toată lumea din familia Paulei este surdă, cu excepţia ei. Nu că asta ar fi o problemă. Nu, marea provocare a Paulei este să ţină pasul cu programul plin: când nu e la şcoală, îşi ajută familia la fermă sau la piaţă. La şcoală, Paula se îndrăgosteşte de Gabriel. Când el se înscrie în corul şcolii, se înscrie şi ea. Şi în secunda când începe să cânte, toţi rămân muţi. Paula are o voce minunată! Pe măsură ce exersează, pasiunea ei pentru cântat creşte. Dar cum ar putea urma acest vis pe care familia ei nu-l înţelege?
Studioul Horia Bernea

21:30 – Povești trăsnite (Spania/ Argentina, 2014, regia Damián Szifrón, 122’)

Lipsiţi de apărare în faţa unei realităţi care pe neaşteptate poate deveni imprevizibilă, personajele din Wild Tales traversează graniţa subţire dintre civilizaţie şi brutalitate. O poveste despre dragoste, dezamăgire, răzbunări ale trecutului, tragedie şi chiar violenţa din detaliile vieţii de zi cu zi. Toate apar pentru a-i împinge pe eroi pe buza prăpastiei, spre incontestabila plăcere a pierderii controlului.
Grădina Cinema

wild-tales-poster

Aștept impresii.
Cu drag,
Lori

Portret de familie 2014

Cristian Suțu e nebun în cel mai bun sens al cuvântului. Insistă să ne facă fericiți în preajma sărbătorilor de iarnă printr-o ședință foto al cărei rezultat este un portret cu oameni dragi. Bănuiește, probabil, că fericirea asta se propagă în raze multe către toți apropiații. De 4 ani Foto Union ne adună de te miri pe unde în cadrul campaniei publice de fotografie – Portret de Familie.

Ca la fiecare ediție a campaniei tradiționale de fotografie, amenajează cu ajutorul celor de la www.dealtadata.ro un decor de Sărbători. Anul acesta, sub bradul de Crăciun aveți posibilitatea de a lăsa un cadou oricât de mic și de a face, astfel, fericiți niște copii. Este vorba despre 60 de copii de la Centrul de Resurse și Referință în Autism „Micul Prinț“ din Bistrița. Click aici pentru cîteva detalii despre minunile care se întâmplă la Centrul Micul Prinț.

Cum se vor desfășura lucrurile? De la Cristian citire:

1. Sedințele foto vor avea loc la Academia de Biliard (strada Șelari 14), în perioada 13 -19 decembrie, între orele 18.00 și 22.00
2. Nu este nevoie de programare.
3. Ședintele foto le vom face în ordinea sosirii, iar prioritate vor avea familiile cu copii.
4. Nu vă costă nimic. Este un cadou pe care Foto Union vi-l face în preajma Sărbătorilor.
5. Sedința foto durează 2-3 minute.
6. Vă oferim un portret de familie, atât sub formă digitală (pe adresa de email pe care ne-o veți lasa), cât și sub formă de print (3 exemplare per familie).
7. Dacă doriți totuși mai multe printuri, ele vor fi efectuate contra cost, iar pentru va trebui să comunicați colaboratoarei noastre Claudia Brașoveanu câte exemplare doriți.
8. Toate printurile vor fi oferite pe loc, într-un termen de așteptare pe care noi îl estimăm la circa 30 de minute.
9. Urmăriți pagina de facebook Portret de Familie și hashtag=ul #portretdefamilie pe instagram.

Anca si Lori
Mă bucur că am reușit să povestesc puțin cu Anca. Trecuse prea mult timp.

Cadre din anii precedenți puteți urmări aici și aici 🙂
Portret de Familie este un eveniment tradițional al Foto Union, susținut anul acesta de Bitdefender. Și organizat cu sprijinul Academiei de Biliard și al De altădată.

Romania, dragostea mea, am invins!

Gata. Românii au decis că noul președinte al României este Klaus Iohannis. Asistăm la un moment istoric și mă simt mai mult decât mândră că am participat la crearea lui. Am urmărit cu sufletul la gură procentele alea incredibil de apropiate, iar mai apoi rezultatele. Doamne, câtă tensiune! Suntem mai mulți decât îmi îngăduiam să sper, mai mulți decât au putut ei frauda sau plimba cu microbuzele.

E incredibil, generația 2.0 a reușit să producă schimbarea! Filmulețele urmărite pe fb din Londra, Dublin, Barcelona, realizate de prieteni care dădeau târcoale cozilor au avut un impact emoțional imens, iar mai apoi solidaritatea cu diaspora mi-a dat fiori. Ieșirile în stradă pentru susținerea celor din străinătate care așteptau la coadă să poată vota și îndemnurile din ultimele zile venite pe fb din toate colțurile lumii și-au atins scopul, au scos oamenii la vot. Nu mă asteptam la un procent atât de mare de participare 64,10%. Am urlat și aproape am plâns de fericire când am aflat că da, într-adevăr am reușit, s-a votat masiv anti-Ponta, prezidențiabilul care ne-a unit. Iată o fotografie din Piața Universitatii de ieri noapte. Noul presedinte, Klaus Iohannis s-a alăturat mulțimii fericite și le-a mulțumit pentru încrederea acordată.
Dragoș Asaftei a surprins momentul și are o poveste frumoasă în spatele click-ului.

Iohannis 17.11.2014

Să nu ne țină mult bula asta euforică, altfel riscăm să uităm pe ce lume trăim. Ponta spunea ieri seară la Antena că : “Resping categoric că îmi dau demisia atâta timp cât nimeni dintre colegii mei nu mi-a cerut acest lucru”. Iar declarația din dimineața asta a lui Klaus Iohannis m-a mai ciupit o dată cum că, da, chiar nu-i vis, ne apucăm să fim schimbarea: “Campania a trecut, trebuie să ne apucăm de treabă. Parlamentul să discute și să respingă legea amnisției și grațierii și să încuviințeze toate solicitările venite din partea justiției. Partidele să înceapă discuțiile pe legea votului electronic și prin corespondență. Guvernul să se prezinte cu bugetul de 2015”.
Hai, pe cai că se filmează!

Halloween Charity Ball revine in sprijinul educatiei copiilor saraci din Romania

Anul acesta se împlinesc zece ani de când Maria Gheorghiu și Leslie Hawke au fondat Asociația OvidiuRo, cu scopul de a aduce copiii săraci la școală și grădiniță.hcb @ palatul parlamentului

Halloween Charity Ball are loc la Palatul Parlamentului, sâmbătă, 25 octombrie și atrage un public foarte divers, de la reprezentanți ai mediului de business, la politicieni, ambasadori, personalități media, dar și publicul larg care are ocazia să participe la un concert și o petrecere de amploare. Anul acesta, cei 700 de invitați vor avea ocazia să se costumeze în personaje sau actori, sărbătorind Magia Filmului.


Evenimentul se adresează celor care cred în educație, vor să investească în viitorul copiilor săraci din Romania și de asemenea, vor să petreacă o seară minunată alături de oameni cu aceleași valori.

Fondurile strânse în seara balului vor susține continuarea programului Fiecare Copil în Grădiniță, lansat în 2010 și care din toamna aceasta se va desfășura în 35 comunități din 11 județe. Acesta a crescut spectaculos rata de înscriere și prezență a celor mici la grădiniță, pas fără de care copiii nu au șansa de a se adapta mai târziu în școală.

Orice contribuție este binevenită. Oamenii aceștia fac lucruri minunate și îi apreciez de mult timp. Până la urmă, totul este pentru educația copiilor.

Still Life. UK (2013)

If you want a light Sunday movie with happy-predictable-unrealistic line of a story, you are reading the wrong review.

This film is an ode to silence. I find that so very rare to encounter nowadays and thus, quite precious. The main character – Eddie Marsan has a striking performance as John May – is an anti-hero, mostly just a simple British bureaucrat with a slight sad expression engraved upon his face. Solemn, organised and meticulous, he works with sealing the end of lonely people’s lives by arranging their funerals. In bringing to surface their memories, he finds comfort and a sense of accomplishment from piecing together bits of their past lives. I couldn’t help but feel that the director was very much hinting at The Beatle’s “Elenor Rigby” when working with this project.

This dynamic world, however, will not have patience with his in-depth slow practices and he will have to face a life-altering situation, losing his job. How he finds life after this turning point is savorously depicted in the art of subtle details: of warm gestures (as warm as they get in an affection restrained Britain), small victories, new acquaintances and kind smiles, if ever.

I have to mention the eye- delight you get while experiencing the film because of the very clean execution of the scenes. The director of photography really worked his magic with slow movements, symmetry, geometrically beautiful British streets, calm cloudy colours, neat patterns, and wide angle shots that add an extra heavy burden to the otherwise plain life of John May.

1177689_Still-Life UK 2013

My recommendation? See it during an eve when the weather will not amplify the bitter drama you will experience from the film.

Tocmai am terminat hartogaraia pentru un extractor hidraulic de rulmenti pentru 10 tone

Și am zis să vă arăt puțin din atmosfera plăcută din weekendul trecut. Pe terenurile de la GM Tennis a avut loc cea de-a doua ediție a compeției sportive Bloggers Open.

N-am reușit să mă înscriu în concurs și să mă mișc cu drag pentru niște puncte pe tabelă fiindcă deja aveam planificate alte strădanii, însă am jucat suficient cât să-mi dezmorțesc niste mușchi uitați de la prima ediție, cea din toamnă.

_MG_0433

Toma și Andra sunt responsabili pentru sufletul dat pe teren al multora dintre participanți, iar Andrei și Vlad au imortalizat cu iscusință picăturile de sudoare zburând grațios cât colo pe zgură.

Câștigătorii ediției de anul acesta? Radu Restivan (deloc surprinzător) și Alexandra Blas 🙂

Mai multe fotografii de la Bloggers Open 2014 găsiți pe contul de Instagram unde mulți viteji s-au întrecut în pătrățele creative și pe contul de facebook GM Tennis.

bloggers-open-2014-21-624x413

Incă mă gândesc la el

stockholm_1-1

La filmul ăsta spaniol care a trecut ca un tanc prin mine duminică.
‘Stockholm’, de Rodrigo Sorogoyen, a câștigat trofeul Transilvania la TIFF 2014. Actorii principali, Javier Pereira şi Aura Garrido, au fost și ei apreciați pentru ‘cea mai bună interpretare’. N-am urmărit secvențe din film înainte, nu știam că a fost atât de lăudat și l-am văzut acasă, nu la Cinema Studio cum îmi propusesem. Am întârziat pe străzi frumoase căscând gura la case și n-am ajuns la timp să găsesc bilete. Toate bune și frumoase.

De ce-i special filmul ăsta?

Totul se întâmplă între două personaje pe parcursul unei nopți. Simplu ai putea crede, însă povestea te zguduie într-o barcă emoțională pe timp de furtună. Iți crește tensiunea și într-un mod ciudat nivelul de endorfine. Identifici frânturi din tine într-unul din personaje și… gata. Ești prins. Crești cu personajul, îți devine drag cu fiecare detaliu dezvăluit in procesul de cunoaștere, iar la fiecare neașteptată schimbare de ritm simți că pierzi totul și că nu mai știi, de fapt, nimic. Urmează un soi de liniște, când se revine la ‘normal’ sau cel puțin așa ai impresia după ce ai trecut peste altă etapă de a integra neașteptul de mai devreme. Cerni prin filtrul propriu tot dialogul amuzant de sincer și natural și te simti parte din situație încă de la primul plan close-up.

E genul ăla de film în care schimbul de replici te prinde de braț în timp ce te blazezi, detaliile migaloase îți adună inima de pe unde ai pierdut-o, iar naturalul te ademenește înșelător la anticipare ca mai apoi să-ți dea o palmă și să te lase cu un gust amar. Gust puternic persistent și după ce ieși din film.

Superb. Genul meu de film. Nu vă dau trailer-ul că nu cred în ele.

1. stockholm

Despre azi

M-am gândit la tine. M-am trezit cu greu, amorțită încă de fumul de ieri. Dacă m-aș fi văzut din exterior, probabil că recunoșteam un zâmbet complice în dialog cu un urs: “Vezi tu muntele ăla? Jumătate din stânca aia ascuțită a fost ieri a mea.”

Nu te-am crezut când mi-ai spus ca iți place la mine, dar am zâmbit cuminte. Cumplit de senin, te-ai încadrat perfect în atmosfera cuibului. N-ai fost nicicum intrus. Poate pentru ca miroseai bine și vorbeai frumos și cald. Poate pentru că mi-ai expus pe masa de la bucatarie, înghesuit într-un scaun incomod și aproape copleșit de magneți imbecili, un colț de tine cum nu mi-ai mai dezvăluit până acum. Ești un om frumos, tu. Asculți și nu-ți pasă dacă bei cola sau pepsi. Te-am căutat mai târziu în arhiva personală de imagini mentale și te-am găsit boem cu emblematicul scrum căzut pe te miri unde. Ne-am zâmbit din depărtări.

Vezi tu, chiar dacă nu ți se pare, tocmai ți-am spuns cine sunt. Sunt cea care vorbește despre tine. Cea care îți întoarce vibrația pozitivă într-o completare atractivă. Armonizez. Echilibrez. Flatez. Persiflez. Ajustez. Abandonez. Un fel de energie vie pe care nu ai cum să nu vrei să o cunosti. Dacă în mintea mea încolțește ideea că apropierea ne-ar face bine, ei bine, nu știu exact cum, dar reușesc fără cuvinte să transmit acest interes busolei tale. Apoi, începi tu să cauți nimicul prin întuneric. Te-apropii tu de necunoscuta asta.

Si ne găsim. Ne potrivim, ne oglindim. Fiecare sine trăiește în oglinda celuilalt. Prin tăcere împărtășită sau cuvinte plutitoare, prin noduri deslușite și schimbări de traiectorii. Sinusoidale urmărite pe tresăriri de indie rock și câteva povești din depărtare. N-am avut timp de recompus fragmente.

Azi mi-e mai putin drag de tine decât mi-a fost ieri. Am băut un ceai verde și mi-a rămas amar. Poate ar trebui să mă revăd.

noi doi

“MySelf” – este un proiect fermecător inițiat de Radu Bădoiu. Un fel de joc și nu tocmai asta. Se descompun femei pe blogul lui. Se ghicește un Radu în raport cu fiecare. Fotografiile sunt deocamdata tachinări. E sincer și se lasă cu descoperiri de ambele părți.

Portret de femeie.2014

Pe mine m-ați înseninat. Multumesc Foto Union pentru încă un portret primăvăratec. Acum sper că atâtea zâmbete pline de farmec adunate în galerie vor convinge încăpățânatul soare să se arate cât mai curând. De drag, dacă nu de bună voie. O primăvară minunată vă doresc! 🙂

Lori-web

Portret realizat în precampania Portret de femeie dedicată bloggerițelor.
Evenimentul este susținut anul acesta de: Doina, Monroe și De altădată.

Stilul mai soft în editare și lumină adoptat anul acesta mi se pare foarte bine ales. Acum să ne jucăm de-a găsiți diferențele: 2012, 2013.

Expressing love

It happens in between.
Communication. Intuition. Feeling. Elegance. Curiosity. Touch. Excitement. Discovery. Movement. Emotion. Connection. Trust. Disruption. Tenderness. Violence. Attachment. Power. Delicacy. Harmony. Completeness. Chaos. Vulnerability. Magic. Beauty. Distance. Doubt. Joy. Intimacy. Despair. Hope. Climax. Detachment. Pain. Fire. Elation.
Art.

Life.

Sigur Rós – Valtari from Sigur Rós Valtari Mystery Films on Vimeo.